Cri, cri, cri, toamna gri :(

Cum sa definesc toamna? E un anotimp tare ciudat, care imi rascoleste sufletul si imi trezeste anumite trairi si amintiri. Stiu ca nu prea mi-a placut toamna dealungul timpului. Cand eram mica, ma durea venirea ei, ca stiam ca se termina vacanta si trebuie sa plec de la tara. Mereu plecam cu durere si lacrimi in ochi. Mereu stiam ca imi va fi dor de mamaia si de verisoara mea, Lilly. Ma durea cand le vedeam cu ochii inlacrimati si facandu-mi cu mana:(. Apoi stiam ca voi incepe scoala. Oricat de curioasa am fost sa descopar si sa invat lucruri noi, niciodata nu mi-a placut sa incep scoala. Simteam ca se duce libertatea mea.
Cand am crescut si am ajuns la adolescenta, tomnile mele adiau cu urme de iubiri copilaresti :). Mai exact, cu o mica suferinta ca s-a terminat o iubire de-o vara. Pe masura ce anii treceau, suferinta era tot mai mare, iar november rain devenea din ce in ce mai rece. Ironic e ca m-am nascut toamna, in noiembrie. Si mai ironic e ca noiembrie a fost cea mai dureroasa luna de pana acum.
Peisajul acestui anotimp e ciudat. Totul moare, devine sters, mohorat, ploua, e senzatie de umezeala, dar e tare placut. Frigul te mangaie usor, lumina stearsa a zilei iti alinta ochii, culorile iti incalzesc privirea, totul ofera senzatie placuta de caldura, liniste, regasire si confort.
Si totusi... imi place oare toamna? De ce?

Hotties just for girls :D

Day 2: eu pe role= vaca pe gheata

Desi am renuntat la ideea de a ma face musculoasa in 2 saptamani, n-am renuntat la ideea de a face totusi ceva miscare, asa ca in seara asta iar am scos-o pe Camy in parc. Ea si-a luat rolele ca sa nu mai oboseasca s-o doara intr-o parte, iar eu am alergat. Am evoluat: am facut 2 ture consecutive. Dupaia am luat rolele lu Camy si da-i. Pana m-am ridicat in picioare, pana am facut cativa pasi, pana am prins ideea...vai de capu meu si de mainile lu Camy, ca i le-am sucit, am strans-o d i-am oprit circulatia si colac peste pupaza, era s-o si trantesc. Imi placea ca toata lumea din parc dadea sfaturi: "tine-o asa, mai asa, da stai cu picioarele asa, da lasa-te mai pe fata, nu lasa fundu in spate", bah da nimeni nu dadea o mana de ajutor. Mai erau doi tarani care comentau si se uitau la mine ca la film. Mie imi fugeau ochii dupa gandacei si dupa broscute. Dupa ce nu-mi mai simteam degetul mare (ma strangeau rolele), am renuntat la role. Am vrut sa ma dau iar in leagane si in balansoar, dar erau taranii aia doi acolo si erau muuult prea prosti ca sa-i pot suporta in jur, asa ca am renuntat si m-am dus cu Camy pe bancuta. Maine iar, acelasi loc, aceeasi ora :D...